George-Roncea.ro

în care este vorba de Rostul nostru, mai exact de lipsa noastră de rost, nu de azi de ieri, și despre cei care au încercat ceva în acest sens, ajungând fie la pușcărie, fie fugari pe viață și interziși chiar și azi. După cum se vede din lectura acestei mici pastile amare (și interzisă pe deasupra), lucrurile stau acum exact ca atunci, fără nicio deosebire, doar nivelul de amar poate a atins cote de neimaginat.

Mică pledoarie pentru lectură/cultură „de dreapta”, că tot e la modă agitația politică pe așa zisul segment de dreapta, deși toți cei ce se pretind de dreapta, la noi, sunt ramuri și crăcuțe ale aceluiași trunchi putregăit, cu poartă emblema apăsată a steluței roșii, steluța tovarășilor Lenin și Troțki (nu că i-ar fi chemat așa, dar așa iși ziceau ei, la derută, cam ca Tismăneanu, numit de părinții săi criminali după patronimicul lui Lenin, ca și Ion Ilici Iliescu).