Şi celebra enciclopedie online wikipedia l-a declarat mort pe Ion Iliescu, informaţia fiind consemnată chiar pe pagina de Wikipedia a fostului preşedinte. „Ion Iliescu (3 martie 1930, Olteniţa - 15 aprilie 2010, Bucureşti), a fost un politician român. A fost preşedinte ales al României între anii 1990-1996 şi 2000-2004. Până la decesul său, în 2010, a fost preşedinte de onoare al PSD. Iliescu a fost o figură dominantă şi controversată a politicii româneşti de după 1989. În timpul mandatelor sale a început introducerea reformelor politice, sociale şi economice“, este consemnat pe site-ul enciclopediei.
Simpla întrebare a unui utilizator al reţelei, curios de ce fostul preşedinte al României nu mai scrie nimic pe blog, a dus la o reacţie în lanţ, twitter-iştii întrebându-se dacă „A murit Iliescu?“.
Informaţia că fostul preşedinte Ion Iliescu ar fi dat colţul era completată de tot felul de ipoteze, ba că aperitivele de la paranghelia unde s-a lansat un nou organ de presă rusesc şi unde s-a ţinut de braţ cu Gorbaciov i-ar fi căzut greu, ba că pişcoturile ar fi fost otrăvite de ruşi, care s-au hotăråt să-i închidă gura definitiv bătrånei cårtiţe kaghebiste temåndu-se că starea avansată de senilitate îl va face să se dea de gol, dezvăluind fără să vrea adevărul despre lovitura moscovită din ‘89, ba că Nina Iliescu, pe care a deconspirat-o recent reputatul istoric Neagu Djuvara că ar fi rusoaică la origine, l-a electrocutat cu uscătorul de păr de producţie specială muscălească (380 volţi trifazic), aruncat în cada în care se îmbăia Iliescu, ca să pară un accident, cam ca la polonezi, la ordinul conspirativ transmis discret şi personal de însuşi tovarăşul Gorbaciov.
N-are loc de veci!
Faptul că în declaraţia oficială de avere a lui Ion Iliescu nu este consemnată achiziţionarea unui loc de veci a stårnit discuţii în mediile informate care au tras concluzia tipică teoriilor conspiraţioniste că omisiunea arată că moartea lui Iliescu ar fi venit pe neaşteptate, acesta nefiind pregătit, în pofida încărcatei biografii, să-şi ia adio de la viaţa politică, mai ales că acesta a insistat cu înverşunare că „nu va părăsi politica decåt cu picioarele înainte“.
Pe 14 aprilie, Ion Iliescu apărea rånjind ca de obicei, cu gura pånă la urechi, la reuniunea mondenă care i-a adus braţ la braţ pe basarabeanul Emil Constantinescu şi pe rusul Mihail Gorbaciov. Iliescu a completat inedita Troikă, agăţat de mâna lui Gorbaciov, care i-a reproşat că i-a omoråt ca pe nişte animale pe cei doi Ceauşeşti, cei care i-au fost lui Iliescu, practic, familie adoptivă, dacă avem în vedere că acesta a dormit în copilărie chiar în patul Elenei Ceauşescu, la picioarele acesteia, după cum a recunoscut chiar Iliescu, după ce fostul ministru de Externe Ştefan Andrei a povestit relaţia intimă de familie dintre Ceauşeşti şi Iliescu.
În loc să dea un răspuns observaţiei fosilei ruseşti aduse pe post de mascotă a lui Sorin Ovidiu Vîntu la Bucureşti, pe o sumă serioasă de biştari şterpeliţi probabil din fondul de salarii de la Realitatea, Iliescu l-a pistonat cu veşnica sa fixaţie - KGB, Revoluţie, batman-batman etc - subiecte pe care bate cåmpii din ce în ce mai des, ofuscat că ies la iveală din ce în ce mai multe date despre decembrie 1989. Retorica bolşevicului numbăr one al Romåniei post comuniste (numbăr one după ce a crăpat Silviu Brucan, desigur) este neschimbată de două decenii încoace, de cåte ori vine vorba despre crimele care îi sunt atribuite, făptuite imediat după apariţia sa la pupitrul naţiunii. Două treimi din victimele din decembrie 1989 au fost produse după preluarea Puterii de Ion Iliescu, care avea nevoie de cadavre pentru a-şi legitima sosirea pe spuma roşie de sånge a valului „revoluţiei spontane“.
Iliescu a turbat de când se pomeneşte de legătura sa cu KGB
Recent, cu ochii săi bulbucaţi injectaţi de ură şi cu stropi la gură, Tataia l-a veştejit chiar şi pe Radu Moraru, pentru că şi-a permis să comenteze pe seama sa şi a crimelor săvårşite la ordinul său.
Moraru este un provocateur care face jocuri, mai susţinea în vechiul stil acuzator kominternist Ion Iliescu, care l-a catalogat cu aceeaşi ocazie drept „iresponsabil“ şi pe şeful statului pentru afirmaţiile legate de implicarea sa în Revoluţie şi Mineriadă. „Nu îi e ruşine? E un iresponsabil domnul Băsescu dacă face asemenea declaraţii, şi este regretabil pentru politica pe care o face. Face jocul unor provocatori ca dl Moraru (n.r. - Radu Moraru) la care a fost în emisiune“, a declarat Tataia Ilici.
Preşedintele Traian Băsescu a afirmat la începutul săptămånii, într-o emisiune la B1 TV, că Ion Iliescu „are o responsabilitate“ faţă de cei care au murit în Revoluţia din 1989 şi la Mineriada din 13-15 iunie 1990. „Iliescu are responsabilităţile lui (...) Oricât vrea să apară ca îngeraşul luminos al Revoluţiei, Iliescu are o mare responsabilitate pentru oamenii care au murit la Revoluţie, ca şi la Mineriada din 13-15 iunie 1990“, a spus Traian Băsescu, stârnind mânia lui Iliescu.
Generul Stănculescu, ţapul ispăşitor al dosarului Revoluţiei, mătrăşit de fostul procuror militar Dan Voinea, complicele loviturii grupului moscovit condus de Ion Iliescu, a afirmat zilele trecute că „numai după ce va muri Ion Iliescu se va afla adevărul“ despre Revoluţie.
În 2008, un editorial dintr-un ziar central intitulat „Iliescu n-a murit!“ a dezamăgit un mare număr de cititori, mai ales dintre aceia care o încasaseră la Mineriada din iunie 1990 şi care încă speră să-l vadă pe Iliescu judecat pentru sångele vărsat. Reprezentanţii victimelor Revoluţiei şi Mineriadei au subliniat faptul că ar fi o nedreptate ca principalul actor al evenimentelor sângeroase din decembrie 1989 şi din iunie 1990 să păşească din viaţă nepedepsit.
Sorin Oprescu medicul personal al lui Iliescu a afirmat că „Tataia poate conduce PSD-ul şi de-ar ajunge schelet pus în closet“, ceea ce a alimentat bănuiala că pesediştii l-ar putea împăia pe Ion Iliescu pentru a se folosi pe mai departe de „brandul“ patibularului (dex: vrednic de spånzurat) criminal cu måinile roşii de sånge pånă la coate.
George Roncea
